Ca femeia din Sahar la fântână

Ca femeia din Sahar la fântână

Ca femeia din Sahar la fântână
Venit-am apă ca să scot,
Dar vocea lui Isus răsună:
Din aa vieţii ca să-ţi dau eu pot!

Dă-mi Isuse, apă vie,
Stâmpără-mi Tu sufletul arzând
Cred o, Doamne că Tu eşti profetul
Ce-ai adus iubirea pe pământ!

Unde-i Doamne locul sfânt de-nchinare
În văi umbrite sau la munţi?
O, nu! Ci-n suflete smerite
Şi în jertfa unei aplecate frunţi.

Prieten drag ce cauţi mereu fericirea
Izvorul ei e-n Domnul sfânt,
Isus, divinul nostru Mire,
Ce din înalt veni jos pe pământ!

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează