Doamne, Stăpân al Lumii, de-ar fi să-ti cer ceva

Doamne, Stăpân al Lumii, de-ar fi să-ti cer ceva

Doamne, Stăpân al Lumii, de-ar fi să-ti cer ceva,
 Stii bine că n-as cere o viată linistită,
 Ci mai-de-grabă Doamne o inimă smerită
 In care să domnească senină, PACEA  TA !

Un trai fără de lupte, senin, nu mi-ar plăcea,
 Căci îmi doresc, o Doamne, o inimă-ndrăzneată,
 Si care la nevoie e tare si semeată,
 Nădăjduind în Tine si în Puterea Ta !

Pe cei răi nu-ti cer Doamne, să-i iei din calea mea,
 Găsindu-i pe cărare, dă-mi harul să-i îndrept,
 Putere si RĂBDARE să le întorc privirea în Sus, spre Golgota.

Al Cerurilor Rege să  cer ce-as mai putea ?
 Comori sau bogătie ? Cât le dispretuiesc !
 Dă-mi fericirea Doamne, pe SEMEN să-l IUBESC,
 Cu-a dragostei comoară TU  umple-mi inima !

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează